Casa tacerii (Top 10+)

• Premiul pentru „Cea mai buna traducere”, acordat in cadrul Galei Industriei de Carte din Romania, editia 2015
• Premiul Nobel pentru Literatura 2006.

Casa tacerii, al doilea roman al lui Orhan Pamuk, este plasat in Turcia anilor 1970, o perioada de tulburari politice. Desi e vara si casa ei se afla la un pas de plaja, Fatma nu reuseste sa se incalzeasca sub plapuma ei inflorata. Ajunsa la varsta de nouazeci de ani, sufera intruna de frig si nu mai poate dormi, asa ca isi petrece zilele si noptile amintindu-si franturi din viata ei plina de tristete, venin si razbunare. Ca in fiecare an, cei trei nepoti vin s-o viziteze, iar povestile lor, si ele triste si pline de venin, se intretes cu a ei, pe masura ce pacatele lor ii aduc aminte de pacatele tineretii.

Romanul, in care scriitura lui Pamuk, deja matura si rafinata, isi contureaza temele ce ii vor deveni definitorii – pendularea intre istoria Turciei si destinele individuale, iubirea ca amestec paradoxal de obsesie si luciditate, ruptura intre generatii si fantasmele apropierii de Occident –, a fost distins in Turcia cu premiul Madarali, iar traducerile in franceza si engleza au obtinut Prix de la Découverte Européenne (1991) si o nominalizare la Man Asian Literary Prize (2012).

Orhan Pamuk s‑a nascut in 1952, la Istanbul, si a crescut intr‑o familie numeroasa, asemanatoare acelora pe care le descrie in romanele Cartea neagra si Cevdet Bey si fiii sai, intr‑o zona instarita din Nisantasi. La douazeci si trei de ani, Orhan Pamuk hotaraste sa devina romancier; traieste retras in apartament si incepe sa scrie. Cu exceptia unei perioade de trei ani petrecute la New York, a locuit numai la Istanbul. Scrie romane de treizeci de ani si nu a avut niciodata alta meserie. Cartile i‑au fost traduse in peste cincizeci de limbi, iar unul dintre cele mai apreciate romane ale sale, Ma numesc Rosu, a cistigat in anul 2003 IMPAC Dublin Literary Award. In 2006, Orhan Pamuk a primit Premiul Nobel pentru Literatura, numarindu‑se printre cei mai tineri laureati ai sai.