Patologia de tip borderline i-a facut pe multi psihanalisti sa vorbeasca despre un nou tip de entitate clinica, ireductibila la nevrozele clasice, dar diferita si de sfera nosologica a psihozelor. Situate la zona de frontiera, intre nevroza si psihoza, tulburarile borderline pun sub semnul intrebarii o buna parte dintre reperele tratamentului psihanalitic, fie ca e vorba despre sentimentul unei identitati personale relativ stabile, despre diferenta clara intre spatiul extern si cel intern sau despre distinctia dintre fantasma si realitate.
Avand o experienta indelungata in lucrul cu pacientii borderline si iesind din cadrele tehnicii ortodoxe, Harold Searles propune o regandire a interpretarii si tacerii, a transferului si a modalitatilor de utilizare a contratransferului. Cititorii vor descoperi un analist care nu mai afiseaza traditionala neutralitate oglinditoare, ci care se implica profund in "atmosfera" afectiva intensa din cadrul sedintelor – de la faptul ca reactioneaza cu vinovatie sau gelozie, pana la mobilitatea expresiilor sale faciale, care deschid calea spre simbioza pacientului cu terapeutul si ulterior spre individuarea analizandului.
Harold F. Searles , formator si supervizor la Washington Psychoanalytic Institute si profesor de psihiatrie la Georgetown University School of Medicine, a devenit celebru in urma contributiilor sale teoretice privind utilizarea contratratransferului in analiza, respectiv tratarea schizofreniei si tulburarilor bipolara si borderline.
Cum lucrez cu pacientii borderline