Filozofia cercetatorului. Intelegerea fizicii cuantelor la Niels Bohr si Werner Heisenberg

„Cu referire la o configuratie pe care o socotesc exemplara pentru ceea ce numesc filozofia cercetatorului, si anume intelegerea fizicii cuantelor elaborata cu precadere de Niels Bohr si Werner Heisenberg, numita si interpretarea de la Copenhaga, voi urmari cateva obiective strans legate intre ele. Unul dintre ele este de a arata ca ceea ce distinge fizica cuantelor ca atare de intelegerea fizicii cuantelor este ceea ce desparte o realizare majora a cercetarii de reflectii asupra semnificatiei acesteia. Distinctia este aceea dintre o contributie stiintifica si una de natura filozofica.

Un alt obiectiv pe care l‑am urmarit este de a arata ca filozofia cercetatorului si filozofia conventionala a stiintei reprezinta doua niveluri distincte ale discutiei filozofice. Intre filozofia generala a stiintei si interpretarea de la Copenhaga a fizicii cuantelor au existat, desigur, anumite interferente. Fizicienii teoreticieni care au fost activi in elaborarea si apararea acestei inter­pretari au avut anumite lecturi filozofice si, desigur, contacte cu filozofi ai stiintei. Voi sustine insa ca influenta orientarilor din filozofia generala a stiintei asupra interpretarii de la Copenhaga a fost mult mai slaba decat au presupus multi autori care au discutat aceasta tema.“ (MIRCEA FLONTA)

MIRCEA FLONTA (n. 1932) este unul dintre profesorii de marca din domeniul filozofiei la Universitatea Bucuresti. In prezent este profesor emerit la Facultatea de Filozofie si membru corespondent al Academiei Romane. Activitatea sa didactica – intinsa pe o perioada de peste 60 de ani – s-a centrat pe epistemologia clasica si analitica, teoria cunoasterii stiintifice, filozofia limbajului, gandirea lui Immanuel Kant si a lui Ludwig Wittgenstein. A tradus, in colaborare, numeroase texte fundamentale ale filozofiei din operele autorilor clasici precum David Hume, Immanuel Kant, Albert Einstein, Moritz Schlick, Karl Popper si Ludwig Wittgenstein. A publicat, de asemenea, in tara si strainatate, numeroase studii si articole.

Carti: Adevaruri necesare? Studiu monografic asupra analiticitatii (Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1975); Perspectiva filosofica si ratiune stiintifica: Presupozitii filosofice in stiinta exacta (Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1985); Cognitio: Introducere critica in problema cunoasterii (ALL, 1994); Imagini ale stiintei (Editura Academiei Romane, 1994); Cum recunoastem Pasarea Minervei: Reflectii asupra perceptiei filosofiei in cultura romaneasca (Fundatia Culturala Romana, 1998); Ganditorul singuratic: Critica si practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein (Humanitas, 2008); Kant in lumea lui si in cea de azi: Zece studii kantiene (Polirom, 2005); Darwin si dupa Darwin: Studii de filozofie a biologiei (Humanitas, 2010); 20 de intrebari si raspunsuri despre Immanuel Kant (Humanitas, 2012).

Editii si volume coordonate: Teorie si experiment (in colaborare, Ed. Politica, 1971); Epistemologia si analiza logica a limbajului stiintei (Ed. Politica, 1975); Teoria cunoasterii stiintifice (in colaborare, Editura Academiei, 1982); Descartes–Leibniz: Ascensiunea si posteritatea rationalismului clasic (Editura Universal Dalsi, 1998); Teoria cunoasterii: Teme – texte – literatura (in colaborare, Editura Universitatii Bucuresti, 1999, editia a II-a 2005); Filozoful rege: Filozofie, morala si viata publica (Humanitas, 1992); Filosofia practica a lui Kant (in colaborare, Polirom, 2000); Ludwig Wittgenstein in filosofia secolului XX (in colaborare, Polirom, 2002); Introducere in teoria cunoasterii stiintifice (in colaborare, Editura Universitatii din Bucuresti, 2004); Religia si societatea civila (in colaborare, Paralela 45, 2005); Darwin si gandirea evolutionista (in colaborare, Editura Pelican, 2011); Metafizica si stiinta: Volum omagial Ilie Parvu (in colaborare, Editura Universitatii Bucuresti, 2012); Filozofia stiintelor umane: In memoriam Mihail-Radu Solcan (in colaborare, Editura Universitatii din Bucuresti, 2015).