“Tema «inversiunii sexuale» (Proust prefera sa nu spuna «homosexualitate», formula ce incepea sa se impuna, dar pe care el o gaseste «prea germanica si pedanta», tradusa fiind in franceza dupa ziarele berlineze) apare la Proust, sub o forma mai mult sau mai putin directa, mai mult sau mai putin culturala (referinte recurente la opera, dar si la biografia lui Baudelaire, la unele romane ale lui Balzac, la Socrate etc.), inca din primele scrieri.
Aceasta grila de lectura, multa vreme ocultata, ignorata, sau abordata doar partial, cu timiditate, se dovedeste a fi foarte adecvata si productiva, capabila chiar a «controla» intreaga opera a lui Proust. Inversiunea sexuala nu numai ca este principala cheie pentru a intelege tipul de sensibilitate proustiana, dar, ca tema, poate fi locul ideal de intalnire intre principalele obsesii ale viziunii proustiene, ale noului univers inventat de acesta: maladia, viciul, profanarea.” - Irina Mavrodin
In cautarea timpului pierdut. Sodoma si Gomora