Lelia

„Lélia a fost si ramane in conceptia mea o incercare poetica, un roman fantastic in care personajele nu sunt nici cu totul reale, cum au dorit amatorii exclusivisti de analiza de moravuri, nici cu totul alegorice, cum au socotit cateva spirite sintetice, dar in care ele reprezinta fiecare o fractiune din gandirea filozofica a secolului al XIX-lea: Pulheria, epicureismul mostenitor al sofismelor secolului trecut; Stenio, entuziasmul si slabiciunea unui timp cand inteligenta se ridica foarte sus, antrenata de imaginatie, si cade foarte jos, zdrobita de o realitate lipsita de poezie si de maretie; Magnus, ramasitele unui cler corupt sau abrutizat.“ - George Sand