„In sine, teza-carte a Laurei Albulescu este noua si importanta, in primul rand, pentru ca pune tocmai marea problema a continuarii, mai exact a utilizarii lui Bourdieu, in conditiile in care Bourdieu insusi a tinut sa controleze si sa limiteze accesul si instrumentalizarea, de-re-contextualizarea propriilor concepte si analize. Cum se poate lucra cu Bourdieu altfel decat devenindu-i, tragic, un simplu glosator? Altfel spus, cum se poate desface aceasta contradictie germinativa, cum se poate relaxa, modula aparenta relatie de putere, cenzura pe care insesi principiile auto-poietice ale operei bourdieusiene o impune? Aici, in tensiunea nucleica dintre (auto-) inchidere si (post-) deschidere se plaseaza si lucreaza Laura Albulescu, elaborarea riguroasa a acestui spatiu de manevra si a protocoalelor de abordare constituind tocmai obiectul ei de studiu, de fapt creatia, noutatea propriu-zisa a acestei carti.“ - Bogdan Ghiu
„Autoarea a construit cu mare claritate, cu o admirabila apetenta teoretica si cu demnitate stilistica o naratiune intelectuala consistenta si sugestiva. Cunostintele sale sigure, talentul interpretativ, libertatea de initiativa reprezinta semne certe ale unei autonomii intelectuale depline. Nu mi se pare deloc putin pentru un inceput.“ - Mircea Martin
Sfinxul. Pierre Bourdieu si literatura